Mai jos găsești regulile valabile acum, pasul cu pasul calculului și exemple făcute pe cifre reale, cu zilele lucrătoare din 2026.

Ce s-a schimbat față de anii trecuți

Până în vara lui 2025, concediul pentru boală obișnuită se plătea cu 75% din baza de calcul, indiferent de durată. Din 1 august 2025, procentul depinde de lungimea episodului:

• 55% pentru un episod de cel mult 7 zile;
• 65% pentru un episod între 8 și 14 zile;
• 75% pentru un episod de 15 zile sau mai lung.

A doua schimbare a venit de la 1 februarie 2026. Pentru concediile începute între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, indemnizația se calculează cu o zi mai puțin. Practic, prima zi de incapacitate nu se plătește. Regula e temporară, iar din 2028 ar trebui să revină sistemul vechi.

Procentele reduse privesc boala obișnuită. Alte tipuri de concediu au păstrat procentele lor:

Cine are dreptul la indemnizație

Regula de bază cere un stagiu de cotizare de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni dinaintea lunii în care începe concediul. Stagiul nu trebuie realizat la angajatorul actual. Dacă ai schimbat recent locul de muncă, lunile de la firma anterioară se dovedesc cu o adeverință de stagiu.

În cazurile grave, precum urgențele medico-chirurgicale, tuberculoza, bolile infectocontagioase din grupa A, neoplaziile sau SIDA, indemnizația se acordă și fără stagiul minim.

Cum se calculează indemnizația

Calculul are trei ingrediente: baza zilnică, procentul și numărul de zile plătite.

1. Baza zilnică

Aduni veniturile brute din ultimele 6 luni dinaintea lunii în care începe concediul, apoi împarți suma la numărul de zile lucrătoare din acele luni. Veniturile lunare intră în calcul plafonate la 12 salarii minime brute pe lună. Din iulie 2026, plafonul este de 51.900 de lei pe lună, deci îl ating doar salariile foarte mari.

Numărul de zile lucrătoare nu e același în fiecare an. Pentru un concediu care începe în octombrie 2026, perioada de referință e aprilie-septembrie 2026, cu 127 de zile lucrătoare. Au fost scoase sărbătorile legale care au căzut în zile de lucru: Vinerea Mare, a doua zi de Paște, 1 Mai și 1 Iunie, care în 2026 a coincis cu a doua zi de Rusalii.

2. Procentul

Procentul se stabilește după durata întregului episod de boală, nu după fiecare certificat în parte. Dacă primești un certificat inițial de 5 zile și apoi unul în continuare pentru încă 10 zile, episodul are 15 zile, iar toate zilele se plătesc cu 75%, inclusiv primele cinci. Indemnizația deja calculată la 55% se recalculează.

3. Zilele plătite

Se plătesc doar zilele lucrătoare din certificat. Sâmbetele, duminicile și sărbătorile legale nu aduc bani, chiar dacă sunt acoperite de concediu. Din numărul de zile lucrătoare se scade o zi, prima zi a episodului. La prelungiri, ziua nu se mai scade încă o dată. Diminuarea se face o singură dată pe episod, indiferent câte certificate în continuare se emit.

Formula finală: bază zilnică × procent × zile lucrătoare plătite = indemnizație brută.

Exemple calculate pe 2026

Toate exemplele de mai jos privesc un concediu pentru boală obișnuită care începe luni, 5 octombrie 2026. Salariatul are un salariu brut fix de 6.000 de lei. Baza zilnică este 36.000 de lei împărțit la 127 de zile, adică 283,46 lei.

O gripă de cinci zile

Certificatul acoperă 5-9 octombrie, de luni până vineri. Episodul are 5 zile, deci procentul e 55%. Din cele 5 zile lucrătoare se plătesc 4.

283,46 × 55% × 4 = 624 de lei brut. Fără regula primei zile, ar fi fost 780 de lei. Ziua neplătită costă aici 156 de lei brut.

Un episod de zece zile

Certificatul acoperă 5-14 octombrie. Episodul are 10 zile calendaristice, deci procentul urcă la 65%. Sunt 8 zile lucrătoare, din care se plătesc 7.

283,46 × 65% × 7 = 1.290 de lei brut.

Concediu prelungit peste pragul de 15 zile

Salariatul primește un certificat inițial pentru 5-9 octombrie, apoi unul în continuare până pe 20 octombrie. Episodul are 16 zile, deci se aplică 75% pe tot intervalul. Sunt 12 zile lucrătoare, din care se plătesc 11.

283,46 × 75% × 11 = 2.339 de lei brut.

Salariul minim, trei zile de boală

Un angajat cu salariul minim a avut 4.050 de lei brut în aprilie-iunie și 4.325 de lei în iulie-septembrie. Baza zilnică este 25.125 de lei împărțit la 127, adică 197,83 lei. Pentru un concediu de marți până joi, 3 zile lucrătoare, se plătesc 2.

197,83 × 55% × 2 = 218 lei brut.

Venituri variabile

Un agent de vânzări cu salariu de bază de 5.200 de lei a primit bonus în iulie și în septembrie. Veniturile brute din aprilie până în septembrie au fost 5.200, 5.200, 5.200, 6.900, 5.200 și 7.400 de lei. Suma este 35.100 de lei, iar baza zilnică iese 276,38 lei. Bonusurile intră în calcul, pentru că fac parte din venitul brut pe care s-au plătit contribuții.

Pentru un episod de 10 zile cu 6 zile lucrătoare, se plătesc 5: 276,38 × 65% × 5 = 898 de lei brut.

Cât rămâne net din indemnizație

Indemnizația de concediu medical se impozitează ca un venit salarial. Pentru boala obișnuită se rețin:

• CAS, 25%;
• CASS, 10%, reținută din ianuarie 2025 și pe indemnizațiile de boală obișnuită;
• impozit pe venit, 10%, după scăderea contribuțiilor.

Luată separat, indemnizația netă reprezintă cam 58,5% din cea brută. În exemplul cu episodul de zece zile, din 1.290 de lei brut rămân aproximativ 755 de lei net. În realitate, indemnizația se adaugă la salariul pentru zilele lucrate din acea lună, iar impozitul se calculează pe total. Dacă ai dreptul la deducere personală, netul final poate ieși puțin mai mare.

Pentru concediile de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru risc maternal, regimul de impozitare este mai favorabil, iar o parte dintre aceste indemnizații sunt scutite de impozit și de CASS.

Cine plătește fiecare zi

Între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, costul unui concediu pentru boală obișnuită se împarte astfel:

• prima zi: nu se plătește;
• zilele 2-6: angajatorul, din fondurile proprii;
• din ziua a 7-a: Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Angajatul nu simte această împărțire. Primește toată indemnizația de la angajator, odată cu salariul. Firma își recuperează ulterior partea suportată de fond, prin mecanismele de decontare prevăzute de lege.

Excepțiile de la ziua neplătită

Regula primei zile neplătite nu se aplică tuturor concediilor. Sunt exceptate:

• concediul de maternitate, pentru sarcină și lăuzie;
• concediul de risc maternal;
• concediul pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice;
• concediile acordate bolnavilor incluși în programele naționale de sănătate;
• de la 1 iunie 2026, certificatele eliberate pentru pacienții internați în spital.

Câte zile de concediu medical se pot acorda

Medicul de familie poate acorda cel mult 7 zile calendaristice pentru un episod, în cel puțin două etape, și cel mult 28 de zile într-un interval de 12 luni. Concediile mai lungi se acordă de medicul specialist.

Pentru aceeași boală, durata maximă a concediului este, de regulă, de 183 de zile într-un an. După 90 de zile, prelungirea se face doar cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Certificatul medical se depune la angajator până pe data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat. Depus mai târziu, riști să nu mai primești indemnizația.

Trei lucruri care schimbă suma primită

Zilele de weekend din certificat. Un concediu de joi până luni înseamnă 5 zile calendaristice, dar doar 3 lucrătoare, iar una dintre ele nu se plătește. Aceeași durată, pe luni-vineri, aduce de două ori mai mulți bani.

Întreruperile între certificate. Dacă între două certificate pentru aceeași boală apare o zi fără concediu, ele nu mai formează un episod continuu. Pentru al doilea certificat se scade din nou o zi, iar procentul se stabilește separat.

Lunile cu venituri mici din perioada de referință. Un concediu fără plată sau o lună cu salariu redus în ultimele 6 luni trage baza în jos, pentru că media ține cont doar de veniturile și zilele de stagiu efectiv realizate.

Întrebări frecvente