Firma are nevoie de bani chiar acum. Un furnizor așteaptă plata, TVA-ul trebuie virat până pe 25, iar clientul mare mai întârzie o lună cu factura. Pentru mulți antreprenori, cea mai rapidă soluție nu e banca, ci propriul buzunar: asociatul împrumută societatea. Operațiunea se numește în practică „creditarea firmei” și e perfect legală, cu condiția să fie făcută corect. Altfel, o sumă pusă cu bună intenție poate deveni, la un control, o problemă greu de explicat.
Mai jos găsești pașii concreți, regimul fiscal valabil în 2026 și greșelile care apar cel mai des.
Cine poate împrumuta un SRL
Nu doar asociații. Orice persoană fizică poate acorda un împrumut unei societăți: asociatul unic, unul dintre asociați, administratorul, soțul sau soția asociatului, chiar un prieten care are încredere în afacere. Nu e nevoie ca împrumutătorul să fie instituție financiară, atâta vreme cât nu face din asta o activitate profesională de creditare.
Regulile fiscale sunt aceleași indiferent de calitatea celui care dă banii. Diferențele apar la nivelul riscului: un asociat care creditează firma își asumă, practic, și riscul afacerii.
Pasul 1: contractul de împrumut, scris și complet
Fără contract, banii intrați în cont sunt greu de justificat. Contabilul nu are un document pe care să înregistreze operațiunea, iar la o inspecție fiscală proveniența sumei poate fi pusă sub semnul întrebării. Contractul nu trebuie să fie complicat, dar trebuie să conțină câteva elemente clare:
- datele complete ale părților (persoana fizică și societatea, reprezentată de administrator);
- suma împrumutată și moneda;
- modul de transfer, cu IBAN-ul din care pleacă banii;
- termenul de restituire sau graficul de rambursare;
- dobânda, exprimată ca procent anual, ori mențiunea explicită că împrumutul este fără dobândă;
- modul de calcul și data la care se plătește dobânda;
- posibilitatea de rambursare anticipată;
- semnăturile și data.
Un detaliu care contează: dacă asociatul unic este și administrator, el semnează de ambele părți. E în regulă, dar tocmai de aceea documentul trebuie să fie cât mai precis. Pentru sume mari, merită luată în calcul forma autentică la notar. Un contract autentificat care constată o creanță certă și lichidă poate fi executat direct, fără proces, dacă firma nu plătește la termen.
Pasul 2: banii se transferă doar prin bancă
Aici nu există nicio flexibilitate. Primirea și restituirea împrumuturilor între o societate și o persoană fizică se fac numai prin instrumente de plată fără numerar: virament bancar, card, alte metode electronice. Nu există plafon în numerar pentru împrumuturi. Nici măcar 100 de lei aduși la casierie cu titlu de creditare nu sunt permiși.
Sancțiunea este o amendă de 25% din suma încasată sau plătită în numerar, dar nu mai puțin de 500 de lei. Pe un împrumut de 40.000 de lei adus cash, asta înseamnă 10.000 de lei amendă.
Recomandarea practică: la ordinul de plată scrie o explicație clară, de tipul „împrumut conform contract nr. 3 din 12.03.2026″. Extrasul de cont devine astfel o dovadă directă că suma e un împrumut și nu altceva.
Pasul 3: înregistrarea în contabilitatea firmei
Suma primită de la un asociat se înregistrează, de regulă, în contul 455 „Sume datorate acționarilor/asociaților”. Nu este venit pentru firmă, deci nu se impozitează la intrare. Este o datorie pe care societatea o are față de asociat și care apare ca atare în bilanț.
Când împrumutul vine de la o persoană fizică fără legătură cu firma, contabilul va folosi alte conturi de datorii, dar principiul rămâne același: banii nu sunt câștigul firmei.
Cu dobândă sau fără dobândă?
Ambele variante sunt legale. Decizia ține de ce urmărești.
Împrumutul fără dobândă
Cea mai simplă variantă. Firma nu are cheltuieli cu dobânda, nu reține niciun impozit, nu depune declarații suplimentare pentru această operațiune. Când firma are bani, îți restituie exact suma împrumutată. Restituirea nu este venit impozabil pentru persoana fizică, pentru că primești înapoi propriii bani.
Scrie însă explicit în contract că împrumutul este fără dobândă. Tăcerea contractului lasă loc de interpretări.
Împrumutul cu dobândă
Dobânda devine o cale legală de a scoate bani din firmă, în plus față de salariu și dividende. Pentru persoana fizică, dobânda încasată este venit din investiții și se impozitează cu 10%. Cota a rămas la acest nivel și în 2026, spre deosebire de dividende, care au urcat la 16% de la 1 ianuarie 2026.
Exemplu concret: împrumuți firma cu 100.000 de lei, cu o dobândă de 6% pe an. După un an, dobânda datorată este de 6.000 de lei. Firma reține impozitul de 600 de lei, îl virează la ANAF și îți plătește 5.400 de lei. Pentru același net scos ca dividend, impozitul ar fi fost mai mare.
Atenție la nivelul dobânzii. Între asociat și firmă se aplică principiul valorii de piață. O dobândă mult peste ce ar cere o bancă sau un alt creditor independent poate fi ajustată de ANAF la control, iar cheltuiala firmei cu partea în exces devine nedeductibilă. Mulți contabili folosesc ca reper dobânda de referință a BNR sau dobânzile practicate de bănci pentru credite comparabile.
Obligațiile fiscale ale firmei când plătește dobânda
Impozitul se calculează și se reține la momentul plății efective a dobânzii, nu la momentul înregistrării ei în contabilitate. Dacă dobânda pentru iunie se plătește pe 3 iulie, reținerea se face pe 3 iulie.
- Impozitul reținut se declară prin Declarația 100 și se plătește până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a plătit dobânda.
- Anual, firma depune Declarația 205, informativă, cu veniturile plătite fiecărui beneficiar și impozitul reținut. Termenul este ultima zi a lunii februarie pentru anul anterior.
Impozitul reținut de firmă este final. Persoana fizică nu mai datorează altceva cu titlu de impozit pe acea dobândă.
CASS: când trebuie să depui Declarația unică
Dobânzile intră în calculul contribuției de sănătate, împreună cu dividendele, chiriile și alte venituri din afara salariului. Se ia în calcul suma netă, după reținerea impozitului. CASS se datorează în trepte fixe, în funcție de totalul acestor venituri:
- sub 6 salarii minime brute: nu se datorează CASS;
- între 6 și 12 salarii minime: CASS de 10% la o bază de 6 salarii minime;
- între 12 și 24 de salarii minime: CASS de 10% la o bază de 12 salarii minime;
- peste 24 de salarii minime: CASS de 10% la o bază de 24 de salarii minime, plafonul maxim.
Salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei de la 1 iulie 2026, față de 4.050 de lei în prima parte a anului. Pentru veniturile unui an, pragurile se calculează la salariul minim în vigoare la termenul de depunere a Declarației unice din anul următor. Cu nivelul actual de 4.325 de lei, primul prag ar fi de 25.950 de lei, al doilea de 51.900 de lei, iar plafonul maxim de 103.800 de lei.
Dacă depășești primul prag, depui Declarația unică și plătești CASS până la 25 mai a anului următor. În exemplul de mai sus, cei 5.400 de lei net dintr-o dobândă nu declanșează singuri obligația. Dar adunați cu dividendele încasate în același an, pot trece ușor de prag.
Este dobânda deductibilă pentru firmă?
Depinde de regimul de impozitare al societății.
Microîntreprinderile plătesc impozit pe veniturile încasate, nu pe profit. Cheltuiala cu dobânda nu le reduce impozitul, deci discuția despre deductibilitate nu se pune. Dobânda rămâne însă o cheltuială reală care scade profitul contabil și, implicit, suma disponibilă pentru dividende.
Firmele plătitoare de impozit pe profit își pot deduce dobânzile, cu anumite limite. O societate independentă, care nu face parte dintr-un grup și nu are întreprinderi asociate, deduce integral costurile cu dobânzile. Pentru celelalte, costurile excedentare ale îndatorării (diferența dintre dobânzile plătite și cele încasate) se deduc până la echivalentul a 1.000.000 de euro pe an, iar peste acest nivel deducerea este limitată la 30% dintr-o bază de calcul specială. Pentru majoritatea firmelor mici, pragul este departe, dar e bine ca contabilul să verifice situația concretă.
Cum se restituie împrumutul
Restituirea se face tot prin bancă, în contul persoanei care a acordat împrumutul. Poate fi integrală sau în tranșe, la termen sau anticipat, dacă firma are lichidități. Pentru persoana fizică, suma primită înapoi nu este venit și nu se impozitează.
Un lucru pe care mulți îl ignoră: dacă firma îți restituie mai mult decât ai împrumutat, fără ca diferența să fie dobândă prevăzută în contract, surplusul poate fi tratat ca venit impozabil, eventual ca dividend mascat. Evidența sumelor trebuie să fie curată, cu fiecare tranșă legată de contractul corespunzător.
Ce faci când firma nu mai poate restitui
Uneori, împrumutul se acumulează de-a lungul anilor și firma nu are cum să-l returneze. Există două situații frecvente.
Conversia în capital social
Asociatul poate transforma creanța în capital. Practic, datoria firmei față de el dispare, iar capitalul social crește cu aceeași valoare. Operațiunea presupune decizia asociaților și înregistrarea majorării de capital la Registrul Comerțului (ONRC). E o soluție bună mai ales când activul net al firmei a scăzut sub jumătate din capitalul social, situație în care legea cere reîntregirea lui. Un simplu împrumut nu rezolvă această problemă, pentru că rămâne datorie. Conversia, da.
Riscul de insolvență
Dacă firma intră în insolvență, asociatul care a creditat-o nu stă la coadă cu ceilalți creditori. Creanțele asociaților care dețin cel puțin 10% din capital sunt considerate subordonate și se plătesc abia după creditorii obișnuiți. Cu alte cuvinte, șansele de a-ți recupera banii în acest scenariu sunt mici. E un risc de cântărit înainte de a pune sume mari într-o firmă cu probleme.
Greșelile care apar cel mai des la control
- Bani depuși în numerar la casierie, înregistrați ca împrumut de la asociat. Chiar dacă intenția a fost bună, amenda se aplică.
- Contracte făcute „pe urmă”, după ce banii au intrat în cont de luni de zile, uneori cu date care nu se leagă de extrase.
- Dobândă înregistrată lunar în contabilitate, dar fără reținerea și declararea impozitului la plată.
- Restituiri care depășesc soldul real al împrumutului.
- Confuzia între împrumutul acordat firmei și aportul la capital. Aportul nu se mai restituie ca atare, împrumutul da.
- Lipsa unei evidențe clare atunci când există mai multe împrumuturi succesive de la aceeași persoană.
Întrebări frecvente
Există o sumă maximă cu care pot împrumuta firma?
Nu. Legea nu limitează valoarea împrumutului acordat de o persoană fizică unei societăți. Contează doar ca transferul să fie făcut prin bancă și documentat prin contract. Pentru sume mari, e bine să poți justifica și proveniența banilor din partea ta.
Trebuie să înregistrez contractul de împrumut undeva?
Nu există obligația de înregistrare la ONRC sau la ANAF pentru un împrumut intern între o persoană fizică și un SRL. Contractul rămâne în evidențele firmei, alături de documentele contabile.
Pot să împrumut firma în mai multe tranșe?
Da. Poți încheia un contract-cadru cu un plafon maxim, în limita căruia faci transferuri succesive, sau câte un contract pentru fiecare tranșă. Varianta cu contract-cadru este mai comodă pentru nevoi repetate de lichiditate.
Cât impozit plătesc pe dobânda primită de la firma mea în 2026?
10% din dobânda brută, reținut direct de firmă. În funcție de totalul veniturilor din afara salariului, poți datora și CASS, prin Declarația unică.
Dacă împrumutul e fără dobândă, am vreo obligație fiscală?
Nu, nici tu, nici firma nu datorați impozit pentru restituirea sumei împrumutate. Asigură-te doar că mențiunea „fără dobândă” apare explicit în contract.
Poate soțul sau soția mea să împrumute firma, chiar dacă nu e asociat?
Da. Regimul este identic: contract scris, transfer bancar, iar dacă se plătește dobândă, firma reține impozitul de 10%.
Este mai avantajos să scot banii prin dobândă decât prin dividende?
Din punct de vedere al impozitului, dobânda are o cotă mai mică în 2026 (10% față de 16% la dividende). Dar dobânda se aplică doar la suma efectiv împrumutată și trebuie să fie la nivel de piață. Nu poate înlocui distribuirea profitului, ci doar o completează.
Ce se întâmplă dacă vând părțile sociale și firma încă îmi datorează banii?
Împrumutul rămâne o datorie a firmei față de tine, independent de calitatea de asociat. Poți negocia cu cumpărătorul ca firma să îți restituie suma înainte de cesiune sau să preia datoria printr-un acord separat. Cel mai sigur e ca situația să fie reglementată clar în contractul de cesiune.
Informațiile din acest articol au caracter general și reflectă regimul fiscal aplicabil în septembrie 2026. Legislația fiscală din România se modifică frecvent, iar fiecare situație are particularitățile ei, de la regimul de impozitare al firmei la veniturile totale ale asociatului. Dacă vrei să creditezi firma, să stabilești o dobândă corectă sau să verifici dacă împrumuturile existente sunt documentate cum trebuie, ne poți contacta pentru servicii de contabilitate și consultanță fiscală. Te ajutăm cu contractul, cu înregistrările contabile și cu declarațiile aferente.
