Mulți antreprenori spun „firma e pe pauză” și înțeleg prin asta că nu mai au nimic de făcut. Pentru ANAF și Registrul Comerțului, însă, „pauza” poate însemna două situații complet diferite. Prima: firma nu mai emite facturi, dar juridic și fiscal e activă. A doua: asociații au declarat oficial la Registrul Comerțului că firma își întrerupe temporar activitatea.
Diferența se vede direct în câte declarații depui, cât plătești contabilului și ce riscuri îți asumi. Mai jos găsești ce presupune fiecare variantă în 2026, pe înțelesul unui administrator care vrea să știe ce are de făcut, nu doar ce scrie în lege.
Pe scurt: care e diferența
Firma fără activitate este o societate care nu mai are operațiuni, dar la care nimeni nu a înregistrat nimic nou nicăieri. Pentru stat, e o firmă activă ca oricare alta. Toate obligațiile rămân.
SRL-ul suspendat este o firmă pentru care s-a înscris la Registrul Comerțului mențiunea de inactivitate temporară, pe o perioadă de cel mult 3 ani. Din acel moment, firma nu mai are voie să desfășoare activitate, dar scapă de majoritatea declarațiilor fiscale.
| Aspect | Firmă fără activitate | SRL suspendat |
|---|---|---|
| Formalități | Niciuna | Dosar la Registrul Comerțului |
| Durată | Nelimitată | Maximum 3 ani |
| Declarații fiscale curente | Se depun toate, inclusiv pe zero unde e cazul | Nu se depun pe perioada suspendării |
| SAF-T (D406) | Se depune | Nu se depune |
| Situații financiare anuale | Da | Da |
| Cod de TVA | Se păstrează, dacă îndeplinești condițiile | Se anulează |
| Statut fiscal | Activ | Inactiv fiscal, pe motiv de inactivitate temporară |
| Poate emite facturi | Da | Nu |
Firma fără activitate: tot ce avea, doar că fără venituri
Este situația cea mai frecventă și, paradoxal, cea mai scumpă pe termen lung. Proiectul s-a oprit, clientul principal a plecat sau asociatul s-a angajat în altă parte. Firma rămâne „deschisă”, iar administratorul presupune că, fără facturi, nu există nici obligații.
Presupunerea e greșită. ANAF a transmis explicit, în mai multe rânduri, că firmele care nu desfășoară activitate, dar nu au înscris inactivitatea temporară la Registrul Comerțului, au în continuare obligația de a depune declarațiile fiscale.
Ce trebuie depus în continuare
- declarațiile din vectorul fiscal, cu frecvența stabilită: impozitul pe venit sau pe profit, TVA dacă firma e înregistrată în scopuri de TVA, declarațiile privind salariile dacă există angajați;
- SAF-T (D406), pentru că excepția de la depunere se aplică doar firmelor cu activitatea suspendată la Registrul Comerțului, nu și celor care pur și simplu nu au operațiuni;
- situațiile financiare anuale, până la termenul legal, care pentru societăți este 31 mai a anului următor;
- contabilitatea, chiar dacă se reduce la câteva înregistrări pe lună: comisioane bancare, chiria sediului, onorariul contabilului.
Există o singură simplificare notabilă. Firma care nu a desfășurat activitate de la înființare până la finalul exercițiului financiar nu întocmește situații financiare anuale. În locul lor depune la ANAF o declarație pe propria răspundere a administratorului, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului. Atenție: regula e valabilă doar dacă firma nu a avut activitate niciodată. Un SRL care a lucrat doi ani și apoi s-a oprit depune bilanț, chiar dacă pe cifre aproape de zero.
Riscul real: inactivitatea fiscală
Firma fără activitate care nu își mai depune declarațiile ajunge, destul de repede, inactivă fiscal din decizia ANAF. Unul dintre motive este neîndeplinirea, pe parcursul unui semestru calendaristic, a niciunei obligații declarative.
De la 1 ianuarie 2026 s-au adăugat două motive noi, valabile pentru orice persoană juridică:
- nedepunerea situațiilor financiare anuale în cel mult 5 luni de la termenul legal;
- lipsa unui cont de plăți deschis în România sau la Trezoreria Statului.
Consecințele nu sunt deloc simbolice. Se anulează codul de TVA, se face mențiune în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar partenerii care cumpără de la o firmă inactivă nu își mai pot deduce cheltuielile și TVA-ul. În plus, pentru firmele declarate inactive după 18 decembrie 2025, lipsa reactivării timp de un an duce la cererea de dizolvare formulată de ANAF.
Pentru declarațiile fiscale nedepuse, amenda este, la persoanele juridice mici, între 500 și 1.000 de lei. Pe declarație, nu pe an. La o firmă uitată doi ani, suma se adună repede.
SRL-ul suspendat: pauză oficială, cu reguli clare
Suspendarea activității, numită în actele Registrului Comerțului „inactivitate temporară”, este decizia asociaților de a opri firma pentru o perioadă de cel mult 3 ani, fără a o închide. CUI-ul, istoricul, contul bancar și numele rămân.
Cum se face suspendarea
Totul pornește de la o hotărâre a adunării generale a asociaților sau, la SRL-urile cu asociat unic, de la decizia asociatului unic. Documentul stabilește data de la care se suspendă activitatea și durata.
Dosarul la Registrul Comerțului cuprinde, în general:
- cererea de înregistrare a mențiunii;
- hotărârea sau decizia privind suspendarea;
- declarația pe propria răspundere că firma nu va desfășura activitate la sediul social, la sediile secundare sau în afara lor, pe perioada suspendării;
- împuternicire, dacă dosarul nu îl depune administratorul.
Dosarul se poate depune fizic sau online, prin portalul Registrului Comerțului, cu semnătură electronică. Merită verificate înainte eventualele taxe și formulare actualizate, pentru că se schimbă periodic.
Ce se întâmplă la ANAF
Aici au circulat multe informații contradictorii, pentru că regula s-a schimbat în 2022. În prezent, firmele pentru care e înscrisă la Registrul Comerțului mențiunea de inactivitate temporară nu mai au obligația să depună declarații fiscale, începând cu data de 1 a lunii următoare înscrierii mențiunii. Scutirea operează în baza legii, fără ca firma să mai ceară aprobarea unui regim derogatoriu, cum era procedura veche. Multe ghiduri încă descriu vechiul regim derogatoriu, de aici și confuzia.
Exemplu: mențiunea se înscrie pe 18 martie. Declarațiile pentru martie se depun normal. De la 1 aprilie, nu mai depui nimic lunar sau trimestrial.
Scutirea încetează fie la reluarea activității, fie la împlinirea a 3 ani de la înscrierea mențiunii. Declarațiile aferente perioadei de dinainte de suspendare rămân obligatorii. Dacă suspendarea începe în cursul anului, declarațiile anuale pentru perioada lucrată nu dispar.
În practică, e bine ca după înscriere să verifici vectorul fiscal în SPV. Dacă apar în continuare obligații declarative active, cere corectarea la administrația fiscală, ca să nu te trezești cu notificări de nedepunere.
Suspendarea te face inactiv fiscal, și e normal
Un detaliu care sperie mulți administratori: la înscrierea inactivității temporare, ANAF declară firma inactivă fiscal. E unul dintre motivele prevăzute expres de lege, iar firma apare în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați de pe site-ul ANAF.
Efectele sunt cele cunoscute. Codul de TVA se anulează, iar dacă firma avea bunuri, stocuri sau imobile pentru care a dedus TVA, pot apărea obligații de ajustare a taxei. Discută cu contabilul înainte de suspendare, nu după.
Diferența față de inactivitatea „sancțiune” e că aici știi de ce ești inactiv, ai ales asta și ai un drum clar de ieșire.
Ce obligații rămân pe perioada suspendării
- situațiile financiare anuale, depuse în fiecare an al suspendării; nedepunerea lor poate duce, de la 1 ianuarie 2026, la inactivitate fiscală pe motiv distinct;
- contabilitatea, pentru că legea contabilității se aplică în continuare;
- contul de plăți în România sau la Trezorerie, obligatoriu pentru toate persoanele juridice;
- sediul social valabil: contractul de comodat sau de închiriere trebuie să nu expire pe durata suspendării;
- mandatul administratorului, care trebuie să rămână valabil;
- impozitele locale pe clădiri, terenuri și mijloace de transport deținute de firmă;
- obligațiile din contractele în curs: chirie, abonamente, leasing, credite.
Dacă firma are angajați, suspendarea la Registrul Comerțului nu rezolvă automat raporturile de muncă. Situația lor trebuie clarificată separat, înainte de suspendare, cu un specialist în legislația muncii.
Ce nu ai voie să faci
Pe durata suspendării firma nu poate desfășura activitate. Nu emiți facturi, nu încasezi venituri din activitatea de bază, nu semnezi contracte noi de prestări. Dacă apare o oportunitate, soluția corectă e să reiei oficial activitatea înainte de primul contract, nu după.
Reluarea activității
Poți relua activitatea oricând în cei 3 ani, fără să aștepți finalul perioadei. Pașii sunt, în mare, oglinda suspendării:
- hotărârea asociaților privind reluarea activității;
- înscrierea mențiunii la Registrul Comerțului;
- reactivarea fiscală, care presupune ca toate obligațiile declarative să fie îndeplinite și firma să nu aibă datorii fiscale restante;
- cererea de înregistrare în scopuri de TVA, dacă firma vrea sau trebuie să redevină plătitoare; codul nu revine automat, iar înregistrarea e valabilă de la data comunicării deciziei.
Dacă se împlinesc cei 3 ani și nu s-a luat nicio decizie, scutirea de declarații încetează, iar firma riscă dizolvarea. Notează-ți data de expirare din momentul în care primești certificatul de la Registrul Comerțului. La final ai trei variante: reiei activitatea, închizi firma prin dizolvare și lichidare sau o vinzi.
Când alegi una sau alta
Rămâi „fără activitate” dacă pauza e scurtă, de câteva luni, și ai nevoie să poți factura imediat ce apare un client. La fel dacă firma e înregistrată în scopuri de TVA și pierderea codului te-ar încurca, de exemplu pentru că lucrezi cu clienți din UE. Plătești în schimb contabilitate ca pentru o firmă care lucrează.
Suspendă firma dacă știi că nu vei avea activitate cel puțin un an, vrei să reduci costurile cu contabilitatea și nu ai nevoie de codul de TVA. Suspendarea e soluția potrivită și când urmează o perioadă în care nu vei putea urmări firma: plecare din țară, concediu de maternitate, un job nou care îți ocupă tot timpul.
Închide firma dacă nu mai vezi niciun scenariu realist în care o folosești. Menținerea unei firme ani de zile doar „să fie” costă mai mult decât o nouă înființare, atunci când va fi nevoie.
Întrebări frecvente
Firma mea nu are activitate de un an, dar n-am suspendat-o. Trebuia să depun declarații?
Da. Fără mențiunea de inactivitate temporară la Registrul Comerțului, obligațiile declarative rămân exact ca la o firmă activă. Dacă ai restanțe, e bine să le depui cât mai repede, înainte ca ANAF să declare firma inactivă.
Cât poate sta un SRL suspendat?
Maximum 3 ani de la înscrierea mențiunii la Registrul Comerțului. Legea nu prevede o prelungire automată a scutirii de declarații după acest termen.
Trebuie să cer regim derogatoriu la ANAF după suspendare?
Nu mai este necesar. Scutirea de declarații fiscale operează în baza legii, de la data de 1 a lunii următoare înscrierii mențiunii. Verifică totuși vectorul fiscal în SPV și cere corectarea dacă figurează în continuare obligații.
Firma suspendată depune bilanț?
Da, în fiecare an al suspendării. Situațiile financiare anuale nu intră în scutire, iar nedepunerea lor atrage amendă și, de la 1 ianuarie 2026, poate duce la inactivitate fiscală.
Firma suspendată depune SAF-T?
Nu, pentru perioada în care activitatea e suspendată la Registrul Comerțului. Firma fără activitate, dar nesuspendată, îl depune în continuare.
Pot păstra codul de TVA dacă suspend firma?
Nu. La înscrierea inactivității temporare, firma e declarată inactivă fiscal și codul de TVA se anulează. La reluarea activității, înregistrarea în scopuri de TVA se solicită din nou.
Am nevoie de cont bancar dacă firma e suspendată?
Da. De la 1 ianuarie 2026, toate persoanele juridice trebuie să aibă cel puțin un cont de plăți în România sau la Trezoreria Statului. Lipsa lui este motiv de inactivitate fiscală.
Ce se întâmplă cu sediul social pe perioada suspendării?
Trebuie să rămână valabil. Dacă actul de folosință expiră, firma riscă probleme atât la Registrul Comerțului, cât și la ANAF. Prelungește contractul înainte de expirare.
Pot încasa o factură emisă înainte de suspendare?
Da. Încasarea unor sume din activitatea anterioară nu înseamnă activitate nouă. Declarațiile aferente perioadei de dinainte de suspendare trebuie însă depuse normal.
Informațiile din acest ghid au caracter general și reflectă regulile aplicabile la data publicării. Alegerea între suspendare, menținerea firmei fără activitate sau închiderea ei depinde de situația concretă: TVA, angajați, bunuri deținute, datorii sau planuri de viitor. Dacă ai nevoie de ajutor să analizezi varianta potrivită, să pregătești dosarul de suspendare sau să pui la zi declarațiile și bilanțul unei firme fără activitate, contactează-ne pentru servicii de contabilitate și fiscalitate adaptate firmei tale.
