Situația e mai comună decât pare. Ghidul de mai jos explică regulile de TVA aplicabile în 2026, diferențele dintre cele două statute și pașii de urmat, cu exemple pe cifre reale.
Cine poate rămâne neplătitor de TVA
Orice persoană impozabilă stabilită în România, fie SRL, PFA sau întreprindere individuală, poate aplica regimul de scutire atâta timp cât cifra de afaceri anuală nu trece de 395.000 de lei. Valoarea e în vigoare din 1 septembrie 2025, când a înlocuit vechiul prag de 300.000 de lei, și rămâne aceeași pe tot parcursul lui 2026.
Cifra de afaceri se urmărește cumulat, de la începutul anului calendaristic. Nu contează cât ai încasat efectiv și nici cât profit ai făcut, ci valoarea facturată pentru operațiunile care intră în calcul. Livrările și serviciile cu locul în afara României nu se adună la plafon.
Un caz aparte îl reprezintă activitățile scutite de TVA prin lege, cum sunt anumite servicii medicale sau de educație. Acolo nu se colectează TVA indiferent de volum, iar discuția despre plafon se pune diferit. Dacă activitatea ta intră într-o astfel de categorie, verifică încadrarea cu un contabil înainte să tragi concluzii.
Ce câștigi și ce pierzi în fiecare regim
Ca neplătitor
Facturezi fără TVA, ceea ce te face mai ieftin pentru clienții persoane fizice. Nu depui decont de TVA și ai o contabilitate mai simplă. Pe de altă parte, fiecare leu de TVA plătit la furnizori devine cheltuială. Dacă ai achiziții mari, asta îți reduce direct marja.
Ca plătitor
Adaugi TVA pe facturi, dar îți recuperezi TVA-ul de la achiziții. Pentru clienții firme plătitoare de TVA, prețul tău rămâne practic același, pentru că ei deduc taxa. Pentru clienții persoane fizice, TVA-ul este un cost real, pe care fie îl plătesc ei, fie îl absorbi tu din marjă.
Revenind la Andrei: o lucrare de 10.000 de lei facturată azi fără TVA ar trebui să coste 12.100 de lei după înregistrare, ca să păstreze aceeași sumă netă. Dacă nu poate crește prețul, din cei 10.000 de lei încasați, 1.735,54 lei merg la stat. În schimb, la materialele cumpărate, de exemplu uși de 4.840 de lei cu TVA, va recupera 840 de lei. Calculul final depinde de raportul dintre vânzări și achiziții.
Momentul depășirii plafonului, pas cu pas
Regula actuală e mai strictă decât cea de acum doi ani. Nu mai există o perioadă de grație după finalul lunii. Devii plătitor de TVA cu tranzacția care duce cifra de afaceri peste 395.000 de lei, iar acea factură se emite integral cu TVA.
- Urmărește lunar, sau chiar săptămânal când te apropii de prag, cifra de afaceri cumulată de la 1 ianuarie.
- Identifică factura care te va trece peste plafon și discută din timp cu clientul faptul că va conține TVA.
- Depune formularul 700 în Spațiul Privat Virtual cel târziu în ziua depășirii, bifând înregistrarea ca urmare a depășirii plafonului și data acesteia.
- Emite factura respectivă și toate facturile ulterioare cu TVA, la cota corectă.
- Actualizează programul de facturare, contractele în derulare și, dacă vinzi și persoanelor fizice, lista de prețuri.
Dacă firma are 390.000 de lei facturați și urmează o lucrare de 20.000 de lei, întreaga lucrare poartă 21% TVA, adică 4.200 de lei, nu doar diferența de peste plafon.
Ce se întâmplă dacă întârzii înregistrarea
ANAF poate înregistra firma din oficiu, cu efect de la data depășirii plafonului. Pentru toate facturile emise fără TVA din acel moment, taxa se datorează oricum. Dacă nu o mai poți recupera de la clienți, se calculează prin procedeul sutei mărite, adică din suma deja încasată, la care se adaugă accesorii fiscale.
Există și o cale de corectare din proprie inițiativă. Firma care constată că nu a cerut la timp înregistrarea poate solicita ea însăși înregistrarea de la data depășirii plafonului, iar formularul 700 are un rând dedicat acestei situații. E varianta mai ieftină, pentru că reduce riscul de penalități suplimentare la un control.
Obligațiile unui plătitor de TVA în 2026
Perioada fiscală: lunar sau trimestrial
Regula generală este luna calendaristică. Trimestrul se aplică firmelor care, în anul precedent, au avut o cifră de afaceri de cel mult 100.000 de euro și nu au făcut achiziții intracomunitare de bunuri. Echivalentul în lei se calculează la cursul BNR de la 31 decembrie. Schimbarea perioadei fiscale se face la începutul anului, nu în cursul lui.
Decontul de TVA
Formularul 300 se depune până pe 25 a lunii următoare perioadei fiscale. Pentru perioada trimestrială, termenul este 25 a primei luni din trimestrul următor. În același termen se plătește și TVA-ul datorat. Din 2026, formularul lucrează doar cu cotele actuale de 21% și 11%.
Declarațiile informative și e-Factura
Pe lângă decont, plătitorii depun declarația informativă 394 și, dacă au operațiuni cu parteneri din UE, declarația recapitulativă 390. Datele din e-Factura sunt corelate automat de ANAF cu decontul, prin sistemul RO e-TVA, așa că diferențele dintre facturi și declarații ies rapid la iveală.
TVA la încasare
Dacă ai clienți care plătesc greu, poți opta pentru sistemul de TVA la încasare. Aici datorezi TVA-ul abia când încasezi factura, nu când o emiți. Plafonul pentru acest sistem a urcat la 5.000.000 de lei începând cu 1 martie 2026 și va ajunge la 5.500.000 de lei din 2027. Pentru o firmă mică cu termene de plată de 60 sau 90 de zile, diferența de lichiditate se simte imediat.
Greșeli frecvente pe care le vedem la firmele mici
- Confuzia dintre microîntreprindere și neplătitor de TVA. Sunt două regimuri diferite, cu plafoane diferite: 100.000 de euro pentru micro, 395.000 de lei pentru TVA.
- Aplicarea vechii reguli, cu înregistrarea în primele zile ale lunii următoare. Termenul este acum chiar ziua depășirii.
- Reclamele pe Facebook, Google sau abonamentele software cumpărate de la firme din UE fără cod special de TVA. Chiar și ca neplătitor, ai nevoie de cod înainte de prima achiziție și datorezi TVA de 21% în România prin decontul special 301.
- Includerea în plafon a serviciilor prestate către clienți din străinătate, care de regulă nu se adună la cifra de afaceri relevantă.
- Calcularea cotei de TVA după obișnuința din anii trecuți. Cotele de 19%, 9% și 5% nu mai sunt cote curente.
Întrebări frecvente
Pot deveni plătitor de TVA de la înființarea firmei?
Da. Înregistrarea în scopuri de TVA se poate face prin opțiune, chiar la înființare, fără să aștepți depășirea plafonului. Are sens mai ales când lucrezi cu firme plătitoare de TVA sau ai investiții mari la început.
Ce se întâmplă dacă depășesc plafonul în decembrie?
Devii plătitor de TVA din ziua depășirii, chiar dacă mai sunt doar câteva zile până la finalul anului. Resetarea cifrei de afaceri de la 1 ianuarie nu anulează înregistrarea deja făcută.
Pot renunța la calitatea de plătitor de TVA?
Da, dacă cifra de afaceri din anul precedent și cea din anul curent, până la data cererii, sunt sub 395.000 de lei. Cererea se depune la ANAF, iar la ieșire pot apărea ajustări ale TVA-ului dedus anterior.
Cumpăr produse de pe site-uri din alte țări UE. Am nevoie de cod de TVA?
Pentru bunuri, doar dacă achizițiile intracomunitare depășesc 10.000 de euro pe an, echivalentul a 34.000 de lei. Pentru servicii cumpărate de la firme din UE, codul special e necesar de la prima achiziție.
Cât este TVA-ul inclus într-un preț de 1.210 lei?
La cota de 21%, TVA-ul inclus este de 210 lei, iar prețul fără TVA este de 1.000 de lei. Formula rapidă: prețul cu TVA înmulțit cu 21 și împărțit la 121.
Plătitorii de TVA depun decontul lunar?
Depinde de cifra de afaceri din anul anterior. Sub 100.000 de euro și fără achiziții intracomunitare de bunuri, perioada fiscală este trimestrul. În rest, decontul se depune lunar.
