O factură greșită nu se rupe și nu se șterge din program. Nici măcar atunci când greșeala e evidentă și clientul sună în aceeași zi să spună că CUI-ul nu e al lui. Documentul a fost emis, a intrat în evidență, de cele mai multe ori a ajuns deja în SPV, iar singura cale legală de a-i neutraliza efectele este factura storno.
Mai jos găsești ce este, în ce situații o emiți, ce trebuie să conțină, cum o transmiți în e-Factura și cum se înregistrează în contabilitate, cu exemple de calcul la cotele de TVA actuale.
Ce este factura storno
Factura storno este o factură cu valori negative, emisă de furnizor, prin care anulează total sau parțial o factură emisă anterior. Nu înlocuiește documentul inițial și nu îl face să dispară. Cele două rămân în evidență una lângă alta, iar suma lor dă situația reală a tranzacției.
Cuvântul vine din italianul „stornare”, adică a întoarce, a inversa. Asta face practic documentul: întoarce, cu semnul minus, sume deja înregistrate. Legislația fiscală nu folosește neapărat termenul „storno”. Vorbește despre ajustarea bazei de impozitare și despre facturi cu valorile înscrise cu semnul minus sau cu o mențiune din care să rezulte că valorile sunt negative. În practică, însă, toată lumea le spune facturi storno, iar în programele de facturare apar de obicei ca „note de credit”.
Un detaliu care produce multe confuzii: factura storno o emite întotdeauna cel care a emis factura inițială. Clientul care a primit o factură greșită nu poate „storna” el documentul furnizorului. Poate doar să ceară corectarea lui.
Factura storno, anularea și factura de corecție: care e diferența
Anularea unei facturi mai e posibilă doar într-o fereastră foarte scurtă: documentul a fost generat în program, dar nu a plecat nicăieri. Nu a fost trimis clientului, nu a fost transmis în sistemul RO e-Factura. În acest caz îl anulezi intern, iar el nu produce niciun efect fiscal.
Din momentul în care factura a fost transmisă și validată de ANAF, anularea nu mai există ca opțiune. Documentul rămâne arhivat în sistem, iar efectul lui se corectează doar prin storno.
| Situație | Ce faci |
|---|---|
| Factura nu a fost trimisă clientului și nici transmisă în e-Factura | O anulezi în programul de facturare |
| Factura a fost transmisă în SPV, dar respinsă la validare de ANAF | Corectezi erorile semnalate și o retransmiți; nu ai nevoie de storno, pentru că documentul respins nu a fost înregistrat în sistem |
| Factura a fost validată de ANAF și conține o eroare | Emiți factură storno pe valoarea greșită, apoi o factură nouă, corectă |
| Tranzacția s-a modificat după facturare (retur, discount, contract desființat) | Emiți factură storno parțială sau totală, după caz |
Când emiți o factură storno
Motivele se împart în două mari categorii. Prima ține de greșeli: ai scris alt cumpărător, ai aplicat altă cotă de TVA, ai trecut o cantitate sau un preț greșit, ai facturat de două ori același serviciu. A doua categorie ține de evenimente care apar după facturare, chiar dacă documentul inițial a fost perfect corect.
Pentru a doua categorie, legislația fiscală enumeră situațiile în care baza de impozitare se reduce:
- contractul este desființat total sau parțial înainte de livrare ori prestare, dar pentru el s-au emis deja facturi de avans;
- clientul refuză, total sau parțial, bunurile ori serviciile din cauza cantității, calității sau prețului, ori contractul se desființează prin acordul scris al părților, printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau în urma unui arbitraj;
- acorzi o reducere de preț după ce livrarea sau prestarea a avut loc;
- clientul intră în faliment sau i se confirmă un plan de reorganizare prin care creanța ta este redusă ori eliminată;
- clientul returnează ambalajele care circulă prin facturare;
- clientul persoană fizică nu a plătit în 12 luni de la termenul de plată (sau de la data facturii, dacă nu s-a stabilit un termen), iar furnizorul nu este parte afiliată cu el.
Ultimele două cazuri legate de neîncasare au condiții stricte. La faliment, ajustarea e permisă abia de la data hotărârii judecătorești relevante și trebuie făcută în termen de 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor. La clienții persoane fizice, trebuie să dovedești că ai încercat să recuperezi banii: măsuri comerciale pentru creanțele de până la 1.000 lei inclusiv, proceduri judiciare pentru cele mai mari. Dacă banii se încasează ulterior, ajustarea se anulează corespunzător.
Stornare totală sau stornare parțială
La stornarea totală, toate liniile facturii inițiale apar cu minus. Efectul fiscal al documentului inițial dispare complet. Se folosește când factura e greșită în elementele de bază (cumpărător, CUI, cotă de TVA pe toate pozițiile) sau când tranzacția a căzut de tot.
La stornarea parțială apar cu minus doar pozițiile sau cantitățile afectate. Restul facturii rămâne valabil. E varianta firească pentru un retur de două bucăți dintr-o livrare de zece, de exemplu, sau pentru un discount acordat ulterior pe un singur produs.
Când e vorba de o eroare, ai la dispoziție două moduri de lucru. Fie stornezi integral factura și emiți alta nouă, corectă, fie emiți un singur document care cuprinde cu minus pozițiile greșite și cu plus valorile corecte. Prima variantă e mai ușor de urmărit, motiv pentru care majoritatea contabililor o preferă.
Ce trebuie să conțină o factură storno
Factura storno este o factură în toată regula, deci are aceleași elemente obligatorii ca orice factură: serie și număr propriu, dată de emitere, datele complete ale furnizorului și ale clientului, codurile fiscale, denumirea bunurilor sau serviciilor, baza de impozitare, cota și valoarea TVA.
În plus, apar câteva elemente specifice:
- referirea clară la factura inițială, adică seria, numărul și data documentului pe care îl stornezi; fără această legătură, storno-ul nu poate fi corelat cu factura de bază;
- valorile cu semnul minus la cantitate sau la preț, astfel încât baza de impozitare, TVA-ul și totalul să iasă negative;
- aceeași cotă de TVA ca pe factura inițială, chiar dacă între timp cota legală s-a schimbat;
- motivul stornării, de exemplu „retur marfă conform proces-verbal nr. 14″ sau „eroare CUI beneficiar”; nu e un element strict obligatoriu, dar ajută enorm la un control fiscal.
Storno-ul primește un număr nou, din seria curentă de facturare sau dintr-o serie separată, dacă firma a ales așa. Nu refolosești niciodată numărul facturii stornate.
Cota de TVA pe factura storno
Aici s-au făcut multe greșeli după 1 august 2025, când cota standard a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate în cota de 11%.
Regula este simplă: stornarea se face „în oglindă”, cu cota aplicată inițial tranzacției, indiferent de data la care emiți storno-ul. Dacă ai vândut marfă în iulie 2025 cu 19%, iar clientul a returnat-o în septembrie, storno-ul se face tot cu 19%. Programele de facturare setează automat noua cotă ca implicită, așa că merită verificat manual fiecare storno pe tranzacții mai vechi.
Situația avansurilor e ușor diferită. Dacă ai facturat un avans cu cota veche, iar livrarea a avut loc după schimbarea cotei, factura finală se emite cu cota nouă pe toată valoarea, iar avansul se stornează cu cota cu care a fost facturat.
Exemple de calcul
Retur parțial la o factură cu TVA 21%
O firmă facturează 10 bucăți la 100 lei fără TVA. Baza de impozitare e 1.000 lei, TVA-ul 210 lei, totalul 1.210 lei. Clientul returnează 2 bucăți defecte.
Factura storno va arăta așa: cantitate -2, preț unitar 100 lei, bază de impozitare -200 lei, TVA 21% -42 lei, total -242 lei. Clientul datorează în final 968 lei.
Retur la o vânzare din perioada cotei de 19%
Marfă livrată pe 20 iulie 2025: 5.000 lei plus TVA 19% de 950 lei. Returul se face în septembrie 2025. Storno-ul se emite cu -5.000 lei bază și -950 lei TVA la cota de 19%, nu cu 21%.
Storno de avans după schimbarea cotei
Un client a plătit în iulie 2025 un avans de 1.000 lei cu TVA inclus, facturat cu 19% (840,34 lei bază și 159,66 lei TVA). Mobilierul se livrează în august, la o valoare totală de 3.000 lei cu TVA. Factura finală cuprinde livrarea cu 21% (2.479,34 lei bază și 520,66 lei TVA) și, pe o poziție separată, stornarea avansului cu 19% (-840,34 lei bază și -159,66 lei TVA). Clientul mai are de plată 2.000 lei.
Factura storno în sistemul RO e-Factura
Dacă factura inițială a trecut prin e-Factura, și storno-ul trebuie transmis prin același sistem. Nu există altă cale de a corecta un document validat de ANAF, iar un storno emis doar pe hârtie sau doar în program lasă factura inițială „activă” în evidența electronică.
Câteva lucruri de știut:
- în format electronic, storno-ul se transmite de regulă ca notă de credit (tip document 381), cu referire la numărul și data facturii inițiale;
- termenul de transmitere este același ca pentru orice factură: pentru facturile emise începând cu 1 ianuarie 2026, 5 zile lucrătoare de la data emiterii (între 1 iulie 2024 și 31 decembrie 2025 termenul a fost de 5 zile calendaristice);
- obligația se aplică atât în relația cu firmele, cât și în relația cu clienții persoane fizice;
- netransmiterea în termen este contravenție și se sancționează cu amendă, a cărei valoare depinde de mărimea contribuabilului.
Majoritatea programelor de facturare au un buton de tip „stornează” sau „emite notă de credit” care preia automat datele facturii inițiale, pune valorile cu minus și completează referința. Merită folosit, pentru că referința scrisă manual e una dintre cele mai frecvente surse de erori.
Pentru firmele cu obligații de raportare SAF-T, storno-urile apar și în fișierul D406, ca orice altă factură. De aceea contează să fie corect legate de documentele inițiale.
Ce se întâmplă cu TVA-ul
La furnizorul plătitor de TVA, storno-ul reduce TVA-ul colectat în perioada fiscală în care este emis, nu în perioada facturii inițiale. Nu redepui decontul pentru luna în care a apărut factura greșită. Ajustarea se face în decontul lunii (sau trimestrului) curent.
La client, efectul e oglindit: primește storno-ul și își reduce TVA-ul deductibil în aceeași logică. Legislația prevede și situația în care furnizorul nu emite factura de corecție, deși ar fi obligat, în cazurile de desființare a contractului, refuz, reduceri de preț sau retur de ambalaje. Atunci beneficiarul își ajustează singur TVA-ul dedus printr-o autofactură, cel târziu până pe 15 ale lunii următoare evenimentului.
Cum se înregistrează în contabilitate
În contabilitatea românească există două tehnici de stornare. Stornarea în roșu înseamnă repetarea aceleiași înregistrări contabile, cu aceleași conturi, dar cu sume negative. Stornarea în negru înseamnă o înregistrare inversă, cu conturile schimbate între ele și sume pozitive. Pentru facturile storno se folosește de regulă stornarea în roșu, pentru că păstrează rulajele corecte ale conturilor.
Pe exemplul returului de 2 bucăți, dacă vânzarea inițială a fost înregistrată ca venit din vânzarea mărfurilor:
- la furnizor, înregistrarea inițială a fost 4111 „Clienți” = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” / 4427 „TVA colectată”; storno-ul reia aceeași formulă cu -242 lei, -200 lei și -42 lei; separat se stornează și descărcarea din gestiune, dacă marfa revine în stoc;
- la client, achiziția a fost înregistrată ca 371 „Mărfuri” / 4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”; storno-ul reia formula cu sumele negative.
Reducerile comerciale acordate ulterior pe o factură distinctă au un tratament ușor diferit: la furnizor se înregistrează în contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, iar TVA-ul aferent se stornează din 4427. Dacă nu ești sigur ce cont folosești, verifică cu contabilul înainte să emiți documentul. Corectarea unei note contabile greșite costă mai mult timp decât întrebarea.
Documentele care justifică stornarea
Storno-ul nu se emite „din pix”. Într-un control, inspectorii vor întreba de ce a scăzut baza de impozitare, iar răspunsul trebuie să existe pe hârtie sau în format electronic. În funcție de motiv, păstrează:
- procesul-verbal de retur sau avizul de însoțire la marfa returnată;
- acordul scris cu clientul pentru desființarea contractului sau pentru discountul acordat ulterior;
- corespondența din care rezultă eroarea, când storno-ul corectează o greșeală de facturare;
- hotărârea judecătorească, în cazurile de faliment sau reorganizare;
- dovezile de recuperare a creanței, în cazul clienților persoane fizice care nu au plătit.
Greșeli frecvente
Cea mai des întâlnită este ștergerea facturii din program după ce a fost transmisă în SPV. Documentul rămâne la ANAF, clientul îl vede în SPV-ul lui, iar în evidența ta dispare. Discrepanța iese la prima verificare încrucișată.
Pe locul doi: storno-ul emis, dar netransmis în e-Factura. Apoi, cota de TVA greșită pe storno-ul unei tranzacții vechi, pentru că programul a pus automat cota curentă. Și, nu în ultimul rând, lipsa referirii la factura inițială sau o referire la alt număr decât cel corect.
O greșeală mai subtilă apare la factura proformă. Proforma nu este factură fiscală, nu intră în e-Factura și nu se stornează. Dacă clientul renunță la o comandă pentru care a primit doar proformă, pur și simplu nu mai emiți factura. Nici la factura recurentă nu se schimbă nimic: fiecare document generat automat e o factură separată și, dacă e greșită, se stornează individual.
Întrebări frecvente
Cine emite factura storno, furnizorul sau clientul?
Furnizorul, adică cel care a emis factura inițială. Clientul poate cere corectarea, dar nu poate storna documentul altcuiva. Excepția o reprezintă autofacturarea beneficiarului în cazurile în care furnizorul nu își face obligația de corectare.
Pot să șterg o factură din SPV dacă am greșit-o?
Nu. Facturile validate de ANAF în sistemul RO e-Factura nu pot fi șterse, anulate sau modificate. Singura soluție este factura storno, urmată, dacă e cazul, de o factură nouă și corectă.
Ce fac dacă factura a fost respinsă de ANAF la validare?
Nu emiți storno. O factură respinsă nu a fost înregistrată în sistem, așa că o corectezi după mesajul de eroare primit și o retransmiți.
În ce termen trebuie transmisă factura storno în e-Factura?
În același termen ca orice factură: pentru documentele emise din 1 ianuarie 2026, 5 zile lucrătoare de la data emiterii.
Cu ce cotă de TVA stornez o factură emisă înainte de 1 august 2025?
Cu cota de pe factura inițială. Dacă tranzacția a fost taxată cu 19%, storno-ul se face tot cu 19%, chiar dacă îl emiți acum.
Storno-ul modifică decontul de TVA din luna facturii inițiale?
Nu. Ajustarea se reflectă în decontul perioadei în care emiți storno-ul, fără să corectezi declarațiile depuse anterior.
Pot storna o singură poziție de pe factură?
Da. Stornarea parțială cuprinde doar pozițiile sau cantitățile afectate, cu valori negative. Restul facturii rămâne valabil.
O firmă neplătitoare de TVA emite facturi storno?
Da. Regula de corectare e aceeași: factură cu valori negative și referire la documentul inițial. Diferența este că pe document nu apare TVA, deci storno-ul afectează doar baza și totalul.
Ai de corectat facturi, un retur complicat sau o regularizare de avans pe care nu știi cum s-o faci? Echipa noastră de contabili din Timișoara se ocupă zilnic de astfel de situații, de la emiterea corectă a storno-urilor până la reflectarea lor în decontul de TVA și în SAF-T. Descoperă servicii de contabilitate pentru firme și PFA sau contactează-ne pentru consultanță în contabilitate și fiscalitate.
